PRIMARIA COMUNEI VALEA LUNGA

Judetul Alba

PROIECTE INVESTITIONALE

    Strategia de dezvoltare socio-economica a comunei Valea-Lunga pentru perioada 2007-2013

    Organizarea administrativa:
    Suprafata administrativa a judetului Alba cuprinde un numar de 11 orase, din care 4 municipii:
  • Alba Iulia (resedinta de judet),
  • Aiud,
  • Blaj,
  • Sebes.
    Si 7 orase:
  • Abrud,
  • Campeni,
  • Cugir,
  • Ocna Mures,
  • Zlatna,
  • Teius si
  • Baia de Aries. 
    In judet mai sunt inca 65 unitati administrativ - teritoriale, respectiv, comune si 658 de sate.
    Alaturi de judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba intra in componenta Regiunii de Dezvoltare Centru, care isi are sediul in municipiul Alba Iulia.

    Dezvoltare regionala
    Procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regionala, a fost initiat in 1997 prin aprobarea de catre Guvernul Romaniei a Cartei Verzi a Dezvoltarii Regionale in Romania si a continuat in perioada 1998-1999 prin constructia cadrului institutional si a suportului legislativ necesar. Politica de dezvoltare regionala ca parte integranta a procesului general de reforma si a procesului de aderare la Uniunea Europeana, este necesar sa asigure faptul ca programele de dezvoltare regionala promovate de Guvernul Romaniei si de fiecare regiune in parte vor permite realizarea unei dezvoltari echilibrate in sensul reducerii disparitatilor existente si a promovarii coeziunii economice si sociale.
    Legea nr. 151 din 15 iulie 1998, privind dezvoltarea regionala in Romania, stabileste cadrul institutional, obiectivele, competentele si instrumentele specifice politicii de dezvoltare regionala din tara noastra.

    Cadrul Institutional
    Teritoriul Romaniei este impartit in opt regiuni, reprezentand arii care corespund unor grupuri de judete, fara a fi insa unitati teritorial - administrative, formate in urma liberei lor asocieri si bazate pe o intelegere semnata de reprezentantii Consiliilor Judetene respective. Aceste opt regiuni constituie cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala.
    In ultimii ani, Romania a facut pasi importanti in ceea ce priveste adoptarea unei structuri institutionale capabile sa elaboreze si sa implementeze politica de dezvoltare regionala. Actualmente, cea mai importanta sarcina pe care o au de rezolvat autoritatile romane este de a identifica particularitatile si necesitatile proprii, aceasta fiind oricum inclusa in procesul general al reformei, care definesc in amanuntime principalele aspecte ale reformei.
    Politica de dezvoltare regionala este abordata in acord cu principiul parteneriatului, aflat la baza structurii institutionale si este pusa in practica prin programe care trebuie sa raspunda necesitatilor existente la nivelul regiunilor. De asemenea, aceasta politica este in concordanta cu principiul aditionalitatii si consistent cu politicile nationale sectoriale ale ministerelor, care la randul lor trebuie sa ia in seama necesitatile regionale. In cele din urma, politica de dezvoltare regionala este concentrata pe arii/domenii prioritare pentru aspecte si prioritati care constituie principalele probleme pentru dezvoltarea fiecareia dintre regiunile Romaniei si a tarii in ansamblul sau.

    Obiectivele politicii de dezvoltare regionala promovate prin Conceptul Dezvoltarii Regionale adoptat de CNDR (Consiliul National de Dezvoltare Regionala) in luna martie 1999 sunt urmatoarele:
  • Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltarii echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate;
  • Preantampinarea producerii de noi dezechilibre;
  • Corelarea politicilor de dezvoltare regionala cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare;
  • Stimularea cooperarii inter-regionale interne si internationale care contribuie la dezvoltarea economica.
    Principiile strategice ale dezvoltarii regionale urmaresc in principal urmatoarele coordonate:
    La nivel national
  • Promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente;
  • Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;
  • Cresterea capacitatii regiunilor (financiar, institutional, decizional) la sustinerea propriului proces de dezvoltare;
  • Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;
  • Crearea sanselor egale pentru accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua.
    La nivel regional
  • Reducerea disparitatilor dintre regiuni, judete, mediu rural-mediu urban, zone centrale-zone periferice etc.;
  • Preantampinarea aparitiei unor zone-problema;
  • Coordonarea initiativelor de dezvoltare regionala cu prioritatile nationale si orientarile UE;
  • Promovarea unor politici diferentiate conform unor particularitati zonale (mono-functionale, predominant agricole, miniere, aglomerari urbane, zone naturale si construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu).
    Pentru Regiunea Centru dezvoltarea rurala este considerata ca o directie prioritara a strategiei de dezvoltare prin care se urmareste punerea in practica a unei politici integrate care sa permita punerea in valoare a tuturor tipurilor de potential ale spatiului rural: cresterea animalelor, prelucrarea laptelui, carnii, pielilor, colectarea si prelucrarea fructelor de padure, piscicultura, apicultura, sericicultura, practicarea mestesugurilor, turism rural, agroturism, turism montan etc.
    Datorita functiei de spatiu economic, natural si social, spatiul rural trebuie garantat si dezvoltat pe termen lung. Pentru aceasta, trebuie continuate masurile de dezvoltare rurala, al caror nucleu ar fi crearea unor fundamente de durata pentru locuri de munca pentru populatia rurala. 
    Din aceste motive strategia se bazeaza pe o abordare integrata care cuprinde organizarea si dezvoltarea agricola, diversificarea economica prin stimularea industriei mici si mijlocii si a serviciilor rurale - managementul resurselor naturale, punerea in valoare a functiilor ambientale si promovarea culturii, a turismului si a activitatilor recreative.
    Este evident ca pentru a se produce diversificarea activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii prin care sa se asigure noi investitii, asistenta tehnica servicii de afaceri, infrastructura adecvata, educatie si dezvoltarea durabila a localitatilor.
 
    Obiectivele celei de a IV- a prioritatii a Regiunii Centru sunt:
  • Cresterea atractivitatii zonelor rurale pentru atragerea investitiilor straine si locale prin folosirea resurselor naturale;
  • Activarea participarii si cooperarii intre parteneri locali in scopul prezervarii mostenirii naturale si culturale rurale;
  • Dezvoltarea durabila a sectorului forestier prin stimularea exploatarii rationale a resurselor padurilor.
    Planul national de dezvoltare (PND)
    Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care Romania va incerca recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
    Strategia PND 2007-2013 este structurata pe cele sase prioritati nationale de dezvoltare, limitarea numarului de prioritati fiind de natura sa asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fata de UE si a disparitatilor interne. Trebuie precizat, insa, ca in interiorul acestor prioritati sunt abordate numeroase domenii/sectoare de interventie specifice, cum ar fi educatia, sanatatea, energia, sectorul comunicatii si IT, prevenirea riscurilor naturale etc.

    Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru:
  • Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, in conditii de deplina transparenta, astfel ca dupa anul 2007, ritmurile medii anuale de crestere a produsului intern brut sa se situeze intre 4-6%;
  • Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile, in jurul a 3% din produsul intern brut, reducerea deficitului cvasi-fiscal, gestionarea corespunzatoare a datoriei publice si deficitului contului curent, astfel incat sa se asigure reducerea treptata a inflatiei, care la nivelul anului 2006 sa poata fi exprimata printr-o singura cifra;
  • Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizand ajustarea structurala a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi intemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar in general;
  • Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale; promovarea unor masuri specifice de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii; definirea clara a drepturilor de proprietate, asigurarea unor structuri administrative si juridice adecvate, capabile sa asigure aplicarea legii si respectarea obligatiilor contractuale;
  • Modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitate publica astfel ca acestea sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si economiei nationale, asigurandu-se treptat apropierea de standardele tarilor membre ale UE;
  • Elaborarea si asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice si reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului inconjurator;
    Componenta de dezvoltare rurala a Politicii Agricole Comune (PAC) a castigat o atentie sporita dupa elaborarea de catre Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000, devenind asfel al doilea pilon al PAC.
    Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat si legislatia romana) referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurala sunt:
  • ameliorarea exploatatiilor agricole;
  • garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;
  • asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;
  • protectia mediului;
  • dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole si a intari substanta economica si sociala a zonelor rurale;
  • imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale.
    In vederea revigorarii activitatilor economice din mediul rural si diversificarea acestora se impune sustinerea activitatilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activitatilor de agroturism, a productiei de artizanat si a altor activitati cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale si a fructelor de padure), infiintarii de noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente si dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitatie, ciclism montan etc.).
    Pentru realizarea dezvoltarii activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii pe baza principiului parteneriatului, prin care sa se asigure accesul facil la noi investitii, consultanta, infrastructura, educatie, infrastructura medicala si dezvoltarea durabila a localitatilor.
    Modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor avea consecinte asupra mediului rural deoarece cresterea productivitatii si competitivitatii agricole va determina o reantoarcere a fortei de munca in zonele rurale.
    Pregatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii sunt esentiale pentru dezvoltarea economica si sociala a mediului rural si pentru dezvoltarea regionala echilibrata, o infrastructura moderna fiind importanta pentru ca zonele rurale sa poata concura efectiv pentru investitiile interne si sa poata ramane competitive pentru intreprinderile existente.
    Diversificarea activitatilor agricole va fi orientata spre stimularea diversificarii in toate tipurile de exploatatii comerciale, cum ar fi procesarea propriilor materii prime si comercializarea directa sau incurajarea activitatilor agro-turistice. Se va acorda atentie speciala sprijinului fermelor de semi-subzistenta care depind de astfel de activitati suplimentare diversificate pentru a le utiliza la maxim capacitatea lor de munca.
    In vederea absorbtiei ridicate a fortei de munca tinere neocupata din fermele de subzistenta, micro-intreprinderile vor fi incurajate sa demareze activitati economice in zonele rurale si sa diversifice ofertele orientate spre servicii pentru populatia rurala. Vor fi sprijinite, de asemenea, activitatile agro-turistice si cele privind petrecerea timpului liber, care au un impact pozitiv asupra crearii de noi locuri de munca.
    Acest sprijin va fi combinat cu eforturile de imbunatatire a mediului natural si social si de stimulare a eco-turismului, precum si cu serviciile si cu o structurare mai buna a comercializarii produselor regionale specifice. In acest sens, agro-turismul este in continua crestere datorita specificului ospitalier traditional combinat cu pastrarea traditiilor si obiceiurilor culturale valoroase.
    Dezvoltarea durabila a mediului rural necesita, de asemenea, accesul la facilitati, solutia pentru a asigura echilibrul intre zonele rurale este aceea a unui acces mai bun al actorilor rurali la toate tipurile de facilitati existente in perioada urmatoare.

    Posibilitati si alternative de dezvoltare economica
    Agricultura si zootehnie
    Potentialul agricol al comunei Valea Lunga este foarte mare, pretandu-se unei game variate de culturi agricole, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor. Zona are perspective de dezvoltare favorabile in toate sectoarele, in urmatoarele conditii:
  • realizarea de exploatatii agricole rentabile, exploatate mecanizat;
  • dotarea corespunzatoare din punct de vedere al masinilor si utilajelor agricole;
  • realizarea de lucrari de imbunatatiri funciare si scoatere a terenurilor de sub influenta inundatiilor;
  • dezvoltarea viticulturii si pomiculturii pe terenurile favorabile acestora;
  • dezvoltarea cresterii animalelor, cu precadere prin stabulatie;
  • realizare cadastru.
    Industria
    Dezvoltarea industriei prin valorificarea potentialului zonei si a mainii de lucru suficiente si ieftina.
    Cresterea extractiei de gaze naturale este unul dintre scopurile majore ale Uniunii Europene in vederea eliminarii dependentei de sursele de energie din afara UE.
    Valorificarea potentialului zonei prin infiintarea de balastiere pe Tarnava Mare si de activitati conexe activitatilor de constructii: betoane, mortare, dale de beton etc.

    Serviciile
    Oamenii ospitalieri, diversitatea etnica, culturala si religioasa, ansamblul de dansuri populare, vinul, bucatele sanatoase traditionale, "drumul vinului" sunt tot atatea motive si atuuri de a demara o afacere in domeniul serviciilor de turism.
    Potentialul zonei asteapta sa fie pus in valoare. Sasii plecati vor sa se intoarca anual sau chiar mai des. Trebuie sa invatam de la comunele din jurul Sibiului, care nu au deloc zone mai pitoresti, oameni mai ospitalieri sau mai gospodari ca viata noastra si locul in care traim pot fi produse turistice de succes.
    Exista o sumedenie de case vechi care pot fi puse in valoare si care pot atrage turisti romani sau straini.
    Amenajarea de spatii de cazare in cadrul unor pensiuni turistice si/sau agroturistice reprezinta o alternativa si o necesitate pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Valea Lunga.
    Situata intr-o zona pitoreasca de dealuri domoale si campii fertile, Valea Lunga are un sol ideal pentru agricultura, viticultura si horticultura. Padurile de foioase, iazurile si lacurile, zonele peisagistice pot deveni puncte de atractie pentru turistii dornici sa cunoasca locuri authentic rurale.

    Mediu
    Protejarea mediului inconjurator ar trebui sa reprezinte una dintre principalele noastre preocupari. Incalzirea globala si schimbarile climaterice care au avut loc in ultima perioada sunt determinate de atitudinea pasiva pe care o avem fata de problemele de mediu - poluarea apei, a solului, a atmosferei, poluarea fonica s.a.m.d.
    Lipsa educatiei ecologice se reflecta in situatia existenta la nivelul comunei, la nivel national si mai ales a planetei.
    Pe raza comunei Valea Lunga se evidentiaza o poluare accentuata de care se face raspunzatoare tehnologia invechita si neperformanta a industriei din Copsa Mica, Sighisoara, Medias care emana o gama diversificata de poluanti, atat sub forma de gaze cum sunt S02, S03, CO, C03, compusi chimici ale metalelor grele, cat si sub forma de particule in suspensie.
    Dispersia gazelor in teritoriul analizat se datoreaza circulatiei Nord-Estice, curentilor de culoar, configuratiei reliefului si vegetatiei care a avut mult de suferit de pe urma poluarii de peste 50 de ani cu acizi si negru de fum.
    In peisaj este evidentiata starea degradata a vegetatiei de pe versantul drept al vaii Tarnavei Mari intre Micasasa (judetul Sibiu) - Valea Lunga - Manarade - Blaj, puternic stepizata si cu fenomene gravitationale de versant active si stabilizate cauzate si de covorul alterat al vegetatiei.
    Zona cea mai afectata de patrunderea maselor de aer infestate cu gaze provenite de la Copsa Mica este zona sudica a comunei ce intra in contact direct cu culoarul Tarnavei.
    Apele meteorice incarcate cu substante toxice de natura atmosferica dispersate din cosurile industriale ale Copsei Mici si din spalarea substantelor chimice folosite in agricultura au dus la o poluare insemnata a mediului hidric.
    Concentratiile mari de gaze si pulberi au dus la afectarea culturilor agricole, padurilor, faunei, florei si nu in ultimul rand a populatiei si a animalelor domestice.
    Poluarea raului Tarnava Mare se datoreaza marilor poluatori din amonte de intrarea raului in judetul Alba, respectiv marile concentrari industriale de la Sighisoara, Medias si Copsa Mica.
    Pentru sectorul de rau Copsa Mica - Blaj poluarea apei incadreaza raul in Categoria de Calitate "D" - adica degradat.
    Din punct de vedere al substantelor toxice si speciale cca. 60 km de sector de rau, care cuprinde si sectorul din aval de Copsa Mica, este degradat, iar cca. 100.5 km sunt degradati calitativ. Dintre marii poluatori se remarca SC "STILEX" SA - Sighisoara, EGCL Sighisoara - care polueaza cu lanolina si detergenti, SC "MEDIMP ACT" SA Medias-sulfuri, SC "FELAM" SA Medias - zinc si fier, SC "CARBOSIM" SA, SC "SOMETRA" SA Copsa Mica - carburi, acid sulfuric, compusi ai metalelor neferoase, produse petroliere etc.
    Deversarile de ape uzate, impurificate tehnologic si uzate fecaloid menajere, partial epurate, au generat in timp accelerarea conditiilor de alterare al biotopurilor si al biocenozelor initiale.
    Poluarea paraurilor Valea Lunga si Lunca este cuprinsa in limite admise cu exceptia perioadei de iarna, cand se inregistreaza concentratii mai mari de substanta organica de provenienta animala datorata revarsarilor resturilor fecaloide in albia paraului.
    Situatia mai sus evidentiata se datoreaza in primul rand lipsei bazinelor vidanjabile hidroizolate si platformelor de gunoi de grajd betonate.
    Acumularea de negru de fum, compusi ai sulfului, metale grele provoaca concentratii toxice persistente, iar daca poluarea cu substante toxice de la Copsa Mica continua, degradarea soiurilor avanseaza spre limite excesive care nu mai pot fi refacute agrochimic.
    Poluarea cu deseuri menajere si de consum este nesemnificativa in raport cu cea datorata uzinelor de la Copsa Mica, insa educatia ecologica incepe din curtea propie, cele mai bune lectii fiind exemplul propriu al parintilor sau profesorilor.
    Poluarea locala este prezenta in peisaj, cu depozite de reziduuri menajere si de consum depozitate la intamplare, de obicei in albia majora a paraielor.
    Alaturi de factorii naturali ca extremele termice, vanturile, vijeliile, grindina, etc. care pot aparea in zona, poluarea isi manifesta prezenta stresanta cu efecte distructive in agroecosistemul viticol de pe teritoriul comunei Valea Lunga.
    Principalele surse de poluare sunt SC "SOMETRA" SA si SC "CARBOSIM" SA Copsa Mica alaturi de care se adauga practicile necontrolate de specialisti in efectuarea combaterii cu produse chimice a daunatorilor si a bolilor existente la culturile agricole din sectorul particular.
    Canalizarea maselor de aer infestate cu noxe pe culoarul vaii Tarnavei Mari determina aparitia nedorita a ploilor acide care in cursul anilor au adus pagube serioase culturilor agricole si in special la vita de vie.
    Avand in vedere conditiile naturale si antropice care stau la baza acestor realitati, pentru incetinirea si respectiv combaterea efectelor distructive ale poluarii, pentru inlaturarea posibilitatii de a transforma o zona viticola importanta a tarii intr-o zona degradata este necesara interventia rapida si serioasa.

    ANALIZA SWOT
    PUNCTE TARI
    Resurse umane
  • oameni ospitalieri;
  • populatie eterogena (romani, maghiari, rromi, sasi);
  • numar mare de confesiuni, foarte bine organizati din punctul de vedere al statutului religios, ortodocsi, greco-catolici, reformati, romano catolici, crestini dupa evanghelie, penticostali fiecare cu locas de cult propriu; 
  • existenta unui ansamblu de dansuri populare si traditii populare;
  • personal calificat in invatamant;
  • buna comunicare intre autoritatile publice locale si cetateni;
  • cadre medicale calificate in domeniul sanitar uman si veterinar.
    Infrastructura fizica
  • acoperirea teritoriala buna a retelei de distributie cu energie electrica;
  • retea de distributie a gazelor naturale;
  • retea de telefonie fixa; 
  • retea de telefonie digitala in unele localitati; 
  • acces la transportul feroviar si rutier;
  • apropiere de municipiul Blaj si de Copsa Mica; 
  • scoala generala este dotata cu computere;
  • dispensar medical uman si veterinar;
  • biblioteca comunala si scolara;
  • camine culturale; 
  • existenta unui targ de marfuri trimestrial.
    Mediu
  • cadru natural relativ variat;
  • constientizarea acestor categorii de probleme de catre factorii de raspundere locali;
  • culoarul Tarnava Mare constituie axa geografica a teritoriului, cu un potential de fertilitate ridicat;
  • clima temperata specifica Bazinului Transilvaniei; 
  • vegetatia reprezentata de pasuni si vegetatie forestiera.
    Dezvoltare locala
  • existenta unei mari diversitati de produse agricole locale;
  • potential vegetal si zootehnic ridicat, zona optima pentru cultura cerealelor si cresterea animalelor;  
  • nivel satisfacator al asistentei medicale umane; 
  • buna informare si practica in domeniul medicinei veterinare.
    Investitii
  • sprijinul autoritatilor locale in vederea demararii unor investitii in plan local;
  • potential ridicat de investitii in cultura vegetala, zootehnie, activitati de prelucrare a lutului si a produselor alimentare;
  • posibilitati de desfacere a produselor prin magazine locale;
  • programele de finantare nerambursabila post aderare.
    Turism
  • existenta unor obiective turistice (ansamblul bisericii evanghelice);
  • legaturi bune de transport spre Blaj si Medias; 
  • posibilitati de vanatoare (mistret, caprior, iepuri, fazani, vulpi, lupi) si pescuit (crap, caras, somn, stiuca);
  • existenta "Drumului Vinului".
    PUNCTE SLABE
    Resurse umane
  • imbatranirea populatiei;
  • migratia tinerilor catre Spania, Italia;
  • scaderea natalitatii la romani si maghiari;
  • lipsa fortei de munca calificate; 
  • lipsa de centre de orientare si formare profesionala;
  • lipsa unui centru de informare si consiliere pentru cetateni;
  • lipsa unuia sau mai multor ONG-uri locale care sa contribuie la dezvoltarea locala;
  • numar mare de persoane inactive;
  • neimplicarea tinerilor in dezvoltarea socio-economica si protectia mediului;
  • multe persoane pasive care traiesc doar din ajutorul social;
  • comunitatea rroma din localitate:
    • analfabetism;
    • alcoolism;
    • atitutidine negativa (uneori ostila) fata de scoala sau orice forma de educatie;
    • atitudine negativa fata de incadrarea in munca;
    • familii dezorganizate;
    • locuinte insalubre (intre 3 si 9 persoane care locuiesc intr-o singura incapere);
    • lipsa actelor de identitate;
    Infrastructura fizica
  • starea proasta a drumurilor comunale si degradarea continua a acestora;
  • lipsa unor retele de alimentare cu apa potabila;
  • lipsa rigolelor;
  • lipsa mijloacelor de stingere a incendiilor (aglomeratia mare de case sporeste riscul de incendii);
  • lipsa unei retele de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate;
  • lipsa unui depozit de colectare si inmagazinare a deseurilor;
  • lipsa spatiilor amenajate de joaca pentru copii;
  • lipsa unor locuri organizate pentru distractie;
  • lipsa unor puncte sanitare moderne in satele apartinatoare;
  • buget local insuficient pentru a sustine infrastructura;
  • inundatii sezoniere;
  • alunecari de teren;
  • deteriorarea unor zone indiguite pe raul Tarnava Mare;
  • colmatarea paraielor.
    Mediu 
  • poluarea dinspre Copsa mica si Medias;
  • inexistenta unei retele de tratare si epurare a apei; 
  • lipsa tehnologiilor de reciclare a deseurilor;
  • lipsa spatiilor amenajate pentru gunoaie menajere; 
  • zone arabile afectate de revarsarile raului Tarnava Mare si de poluarile dinspre Copsa Mica;
  • panza freatica este deteriorata datorita deversarii deseurilor din decantoarele populatiei;
  • exista deseuri menajere, deseuri mase plastice, resturi animale;
  • albiile vailor din comuna desi cu o lungime si debit mare nu sunt amenajate corespunzator si sunt colmatate;
  • lipsa spatiilor verzi in interiorul comunei datorita aglomerarii prea mari de case;
  • poluarea cu noxe de la autoturismele care trec permanent prin zona;
  • nu exista cosuri de gunoi amplasate in comuna;
  • nu exista educatie ecologica;
  • localnicii nu cunosc principiile dezvoltarii durabile;
  • nu exista sistem de colectare a gunoiului menajer.
    Dezvoltare locala
  • lipsa cadastrului (teama potentialilor investitori din lipsa proprietatii si neeligibilitatea pentru finantarile nerambursabile postaderare);
  • nu exista asocieri a proprietarilor agricoli;
  • schimb de produse in locul vanzarii propriu-zise;
  • nu exista comert organizat cu produse agricole;
  • nu exista retele de achizitionare a produselor agricole si a animalelor;
  • nu exista microferme;
  • nu exista ferme mai mari;
    Investitii
  • putine activitati cu caracter industrial;
  • distanta mare de centrul de judet (55 km)
  • putine IMM- uri;
  • nu exista program de dezvoltare pe termen lung;
  • lipsa de specialisti si de coordonare pentru planurile de afaceri;
  • lipsa promovarii programelor de finantare nerambursabile;
  • lipsa unor fundatii si asociatii care sa se implice activ pentru atragerea investitiilor;
    Turism
  • existenta unei infrastructuri fizice necorespunzatoare si a unei dotari necorespunzatoare;
  • promovare inexistenta;
  • foarte putine pensiuni turistice;
  • nu sunt valorificate potentialele produse turistice pe teritoriul comunei care sa ofere conditii necesare pentru masa si cazare;
  • promovarea slaba a datinilor, obiceiurilor si legendelor locale.
    OPORTUNITATI
    Resurse umane
  • infiintarea Agentiei nationale de ocupare si formare profesionala; 
  • cresterea nivelului de calificare prin participarea in programe regionale, nationale si internationale;
  • modificarea mentalitatii persoanelor disponibilizate, in sensul unei atitudini active pe piata muncii, de cautare a unui loc de munca si de reconversie profesionala;
  • posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afara comunei prin investitori;
  • acordarea de facilitati  pentru investitori, angajatori si angajati;
  • legislatie in favoarea intelectualilor din mediul rural (avantaje pentru profesorii care se stabilesc la sat);
  • existenta unui agent de dezvoltare locala;
  • implicarea si colaborarea dintre APL si sfera civila (cetateni).
    Infrastructura fizica
  • apropierea de orasele Blaj si Tarnaveni;
  • imbunatatirea strategiilor agentilor de dezvoltare locala in vederea obtinerii surselor de finantare pentru modernizarea infrastructurii;
  • existenta unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judetean;
  • terminarea lucrarilor la scolile generale;
  • dotarea corespunzatoare a laboratoarelor de instruire practica pentru elevii scolilor generale;
  • inceperea lucrarilor la retelele apa;
  • posibilitati de a folosi unele cladiri publice in scopuri care sa foloseasca cetatenilor;
  • amenajarea unui centru de consiliere pentru cetateni;
  • folosirea materiei prime care exista la nivel local: nisip, piatra, pentru repararea drumurilor si a unor cladiri publice;
  • infiintarea si dotarea unei formatii voluntare de pompieri;
  • extinderea si reamenajarea pietei agro-alimentare Cetatea de Balta.
    Mediu
  • gospodarirea eficienta a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la protejarea mediului;
  • implementarea legislatiei privind protectia mediului;
  • produse agricole ecologice care pot fi valorificate corespunzator;
  • mediu optim pentru infiintarea de vii si livezi;
  • exploatarea izvoarelor de apa sarata;
  • posibilitati de amenajare platforme de gunoi si placute cu protectia mediului;
  • reamenajarea zonelor verzi si extinderea acestor zone;
  • posibilitatea de a elabora la nivel local o strategie de mediu (primaria in parteneriat cu un ONG specializat) care sa foloseasca la protejarea mediului la nivel local;
  • posibilitati de infiintare a unei asociatii de mediu si organizarea muncii de voluntariat pentru curatirea comunei cu elevii si profesorii de la scolile din comunitate;
  • defrisarea organizata si rationala a padurilor.
    Dezvoltare locala
  • infiintarea unui centru de consultanta agricola si de afaceri;
  • dezvoltarea infrastructurii fizice in mediul rural care ar duce la revigorarea spatiului rural;
  • dezvoltarea serviciilor sociale care ar duce la ridicarea calitatii vietii;
  • o mai buna informare a cetateanului prin crearea unui birou de consiliere locala (asistenta sociala, medicala, protectia muncii, alte informatii utile)
  • extinderea programului de facilitare comunitara si infiintarea unui Birou de dezvoltare si promovare locala cu sponsorizare prin fondurile UE (asistenta pentru fondurile care vin de la UE);
  • posibilitati de reclama si informare pe INTERNET.
    Investitii
  • infiintarea de  IMM-uri, situatie care ar conduce la dezvoltarea cadrului economic;
  • accesul la INTERNET este o oportunitate pentru o informare rapida si corecta;
  • existenta unor domenii cu potential de absorbtie si modernizare ridicat (turism, agricultura, mestesuguri traditionale);
  • existenta unui facilitator comunitar care sa coordoneze anumite activitati: proiecte, planuri de afaceri;
  • posibile investitii pentru APL: informatizare, baze de date, PUG reinnoit.
    Turism
  • asocierea turismului cu sistemul de tratament - ape sarate in special - calificarea
  • personalului din turism concomitent cu promovarea lui;
  • exploatarea evenimentelor culturale si traditionale - existenta unor traditii locale prin care comunitatea poate fi cunoscuta;
  • infiintarea unor pensiuni agro-turistice;
  • posibilitati de a organiza tabere de vara pentru elevi, studenti, straini intr-un mediu placut si nepoluat;
  • prezentarea comunei pe pagina de INTERNET si reinoirea permanenta a acesteia;
  • incheierea de  parteneriate cu localitati din spatiul UE.
    RISCURI
    Resurse umane
  • pe termen mediu si lung vom asista la scaderea nivelului de calificare profesionala a tinerilor;
  • scaderea natalitatii la romani si maghiari;
  • imbatranirea populatiei;
  • mentinerea tendintelor migrationiste catre centrele urbane si strainatate;
  • ineficienta/lipsa programelor de calificare/recalificare profesionala destinate  persoanelor din comuna;
  • mentalitatea ca nu se poate face nimic concret fara bani;
  • nu exista coeziune sociala;
  • nu exista persoane care sa reprezinte interesele comunitatii in mod organizat si pe o perioada lunga de timp.
    Infrastructura fizica
  • grad scazut de dotare a localitatilor cu retele tehnico-edilitare;
  • neincadrarea in proiecte datorita criteriilor de eligibilitate impuse de finantatori.
    Mediu 
  • lipsa programelor si resurselor ce vizeaza protectia mediului, poate conduce pe termen mediu la scaderea/inrautatirea calitatii factorilor de mediu;
  • lipsa unor instalatii si sisteme de prevenire a poluarii si calamitatilor naturale;
  • lipsa unor programe de informare si instruire a populatiei si investitorilor despre agentii naturali si sintetici care ar putea polua zona.
    Dezvoltare locala
  • faramitarea excesiva a proprietatii agricole;
  • lipsa atitudinilor si practicilor de tip asociativ in agricultura;
  • comercializarea produselor agricole si artizanale de tip traditional nu este facuta intr-un cadru organizat si tinde sa dispara fie din lipsa de sustinere fie din lipsa cunostintelor necesare care sa determina promovarea produselor.
  • gradul ridicat de izolare in raport cu cercurile de afaceri;
  • inexistenta in cadrul comunei a unor puncte de lucru ale sistemului financiar-bancar;
  • lipsa unor ONG si a altor investitori care sa fie interesati de aceasta zona in mod direct.
    Investitii
  • reticenta localnicilor pentru accesarea de proiecte de investitii in parteneriat;
  • lipsa produselor financiare pentru cofinantarea proiectelor;
  • slaba promovare a oportunitatilor existente;
    Turism
  • lipsa unei conceptii manageriale moderne in raport cu potentialul economic si turistic existent;
  • lipsa unui studiu facut pentru aceasta zona si o informare necorespunzatoare  administratiei publice locale pentru investitii de acest gen.
    Planificarea straregica a comunei Valea Lunga 2007-2013
    Introducere
    Componenta de dezvoltare rurala a Politicii Agricole Comune (PAC) a castigat o atentie sporita dupa elaborarea de catre Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000, devenind asfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat si legislatia romana) referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rurala sunt:
  • ameliorarea exploatatiilor agricole;
  • garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;
  • asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;
  • protectia mediului;
  • dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole si a intari substanta economica si sociala a zonelor rurale;
  • imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si promovarea sanselor egale.
    In vederea revigorarii activitatilor economice din mediul rural si diversificarea acestora se impune sustinerea activitatilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activitatilor de agroturism, a productiei de artizanat si a altor activitati cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale si a fructelor de padure), infiintarii de noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente si dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitatie, ciclism montan etc.).
    Pentru realizarea dezvoltarii activitatii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele particulare si ale comunitatii pe baza principiului parteneriatului, prin care sa se asigure accesul facil la noi investitii, consultanta, infrastructura, educatie, infrastructura medicala si dezvoltarea durabila a localitatilor.
    Modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor avea consecinte asupra mediului rural deoarece cresterea productivitatii si competitivitatii agricole va determina o reintoarcere a fortei de munca in zonele rurale.
    Pregatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii sunt esentiale pentru dezvoltarea economica si sociala a mediului rural si pentru dezvoltarea regionala echilibrata, o infrastructura moderna fiind importanta pentru ca zonele rurale sa poata concura efectiv pentru investitiile interne si sa poata ramane competitive pentru intreprinderile existente.
    Diversificarea activitatilor agricole va fi orientata spre stimularea diversificarii in toate tipurile de exploatatii comerciale, cum ar fi procesarea propriilor materii prime si comercializarea directa sau incurajarea activitatilor agro-turistice. Se va acorda atentie speciala sprijinului fermelor de semi-subzistenta care depind de astfel de activitati suplimentare diversificate pentru a le utiliza la maxim capacitatea lor de munca.
    In vederea absorbtiei ridicate a fortei de munca tinere neocupata din fermele de subzistenta, micro-intreprinderile vor fi incurajate sa demareze activitati economice in zonele rurale si sa diversifice ofertele orientate spre servicii pentru populatia rurala. Vor fi sprijinite, de asemenea, activitatile agro-turistice si cele privind petrecerea timpului liber, care au un impact pozitiv asupra crearii de noi locuri de munca.
    Acest sprijin va fi combinat cu eforturile de imbunatatire a mediului natural si social si de stimulare a eco-turismului, precum si cu serviciile si cu o structurare mai buna a comercializarii produselor regionale specifice. In acest sens, agro-turismul este in continua crestere datorita specificului ospitalier traditional combinat cu pastrarea traditiilor si obiceiurilor culturale valoroase.
    Dezvoltarea durabila a mediului rural necesita, de asemenea, accesul la facilitati, solutia pentru a asigura echilibrul intre zonele rurale este aceea a unui acces mai bun al actorilor rurali la toate tipurile de facilitati existente in perioada urmatoare.

    Principalele rezultate ale etapei urmatoare vor fi:
  • cresterea initiativelor pentru afaceri in domeniul agricol;
  • cresterea veniturilor la bugetul local;
  • crearea de noi locuri de munca;;
  • cresterea veniturilor familiilor;
  • deschiderea localnicilor spre alternative de dezvoltare socio-economica durabila;
  • accesarea finantarilor nerambursabile postaderare;
  • cresterea viabilitatii proiectelor viitoare.
    VIZIUNE
  • Infrastructura bine dezvoltata care sa permita accesul in toate satele comunei si sa atraga potentialii investitori.
  • Mediu economic dezvoltat in care sa predomine activitatile agricole, productive si cele de turism.
  • Afaceri de succes demarate in urma incheierii unor parteneriate intre membrii comunitatii noastre.
  • Locuitorii comunei Valea Lunga adaptati la piata fortei de munca in urma programelor de dezvoltare a resurselor umane.
    OBIECTIV STRATEGIC
    Dezvoltarea socio - economica a comunei Valea Lunga prin utilizarea eficienta a resurselor naturale, turistice, culturale, fizice si umane si prin respectarea principiilor dezvoltarii durabile, care sa aiba ca rezultate cresterea standardului de viata al populatiei si armonizarea coeziunii economice si sociale.
    Obiectivul va fi realizat prin accentuarea punctelor tari ale comunei in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea sau eliminarea efectelor punctelor slabe.
    Prin aceasta strategie se urmareste demararea unor proiecte de redresare economica si sociala si imbunatatirea situatiei comunei Valea Lunga fata de celelalte comune din Regiunea Centru si a satelor cu intarzieri in dezvoltare tinand cont de protectia sociala si de conservarea mediului.
    O parte importanta a obiectivului general este cresterea initiativelor localnicilor in vederea implementarii de proiecte de finantare nerambursabila prin realizarea de parteneriate private intre locuitori ai comunei noastre si/sau intre locuitori ai comunei noastre si ale celor invecinate.

    OBIECTIVE SPECIFICE
  • Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale respectand principiile dezvoltarii durabile.
  • Consolidarea mediului de afaceri
  • Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ocuparii si a incluziunii sociale
  • Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului zonei
  • Dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale
  • Stimularea dezvoltarii comunei prin parteneriate zonale
    FINANTAREA PROIECTELOR
    Realizarea obiectivului strategic si ale celor specifice se va realiza prin implementarea in anii urmatori a mai multor proiecte.
    Finantarea proiectelor va fi facuta, pe de o parte din finantarile nerambursabile de la bugetul de stat si din cadrul programelor operationale sectoriale, iar pe de alta din fondurile proprii.
    Cea mai importanta necesitate este atragerea de asistenta financiara nerambursabila atat din fondurile Uniunii Europene cat si din alte finantari nerambursabile. 

    PRIORITATI SI MASURI
    Prioritatea I: Imbunatatirea infrastructurii de transport, educationale, culturale si de sanatate respectand principiile dezvoltarii durabile.
    Dezvoltarea sociala si economica a comunei Valea Lunga are la baza dezvoltarea infrastructurii de transport, educationale si de sanatate respectand principiile dezvoltarii durabile.
    Conditiile care se impun pentru cresterea economica denota din imbunatatirea si modernizarea domeniilor de transport, comunicatii, mediu, sanatate si invatamant.
    Starea infrastructurii intarzie dezvoltarea satelor comunei Valea Lunga, prin faptul ca ingreuneaza accesul localnicilor dinspre si inspre localitatile lor, indeparteaza potentialii investitori si nu exista parghiile necesare dezvoltarii sociale. 
    Sprijinul financiar pentru modernizarea infrastructurii va avea ca rezultate imediate cresterea activitatilor economice si sociale prin valorificarea potentialului zonei.
    Finantarile externe sau interne vor fii solicitate pentru drumurile cu impact maxim in dezvoltarea economica a comunei facilitand accesul localnicilor la drumurile nationale si transportul feroviar, pentru amenajarile de mediu necesare unei comunitati si cresterii atractivitatii potentialilor investitori si pentru dezvoltarea unitatilor medicale si de invatamant.

    Masuri I. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
    Obiective specifice
  • Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in vederea asigurarii unui acces mai facil si rapid pentru toti locuitorii comunei
  • Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport in vederea atragerii potentialilor investitori
  • Reabilitarea si modernizarea infrastructurii agricole - drumuri si poduri agricole .
    Actiuni
  • Reabilitarea si modernizarea drumurilor judetene si comunale (initial se impun activitati de montare rigole, consolidari maluri etc.);
  • Reabilitare, refacere si extindere a drumurilor forestiere;
  • Reabilitare si construire poduri si podete;
  • Imbunatatirea serviciilor de transport pentru persoane dinspre si spre Blaj
  • Realibitarea cailor de acces spre zonele turistice;
  • Reabilitare drumuri afectate de calamitatile naturale.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL;
  • Localnicii;
  • Investitorii;
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadru financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • km de montare rigole;
  • km de consolidari de maluri;
  • km de drumuri amenajate;
  • numar de podete si poduri modernizate sau construite.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • personalul de specialitate din primarie;
  • compartimentul juridic (achizitii).
    Masura II. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de mediu
    Obiective specifice
  • Cresterea nivelului de viata a locuitorilor si cresterea atractivitatii pentru investitii prin crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu
  • Armonizarea cu standardele europene in domeniul calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere;
    Actiuni
  • Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare);
  • Stoparea si prevenirea alunecarilor de teren din apropierea cailor de acces si a locuintelor
  • Construirea instalatiilor de epurare/preepurare a apelor uzate menajere si industriale
  • Implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice la Copsa Mica;
  • Inlaturarea factorilor poluatori ai lacurilor si raurilor;
  • Amenajarea cursurilor de apa;
  • Indiguiri ale zonelor limitrofe ale raurilor.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL;
  • localnicii;
  • investitorii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Costul total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • km de instalatii de canalizare;
  • km de instalatii de alimentare cu apa;
  • numar de case care au apa curenta;
  • numar de case care sunt legate la reteaua de canalizare .
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • personalul de specialitate din primarie;
  • compartimentul juridic (achizitii).
    Masura III. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de invatamant;
  • Imbunatatirea conditiilor de instruire;
    Actiuni
  • Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de invatamant;
  • Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;
  • Implementarea de proiecte de invatare de-a lungul vietii;
  • Cresterea adaptabilitatii;
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • localnicii;
  • profesorii;
  • copiii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total
Fonduri UE
Bugetul de stat
Bugetul local
Fonduri prinvate
         
    
    Indicatori
  • numar de scoli modernizate;
  • dotari achizitionate (computere, mobilier etc).
    Responsabili
  • directorii scolilor;
  • consiliul local;
  • primarul.
    Masura IV. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate;
  • Imbunatatirea conditiilor de asigurare a sanatatii;
    Actiuni
  • Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de sanatate;
  • Dotarea unitatilor cu aparatura necesara;
  • Imbunatatirea capacitatii de interventie in situatii de urgenta a unitatilor specializate din Blaj si din judet (inclusiv dotarea cu echipamente specifice)
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • localnicii;
  • medicii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Cost total
Fonduri UE
Bugetul de stat
Bugetul local
Fonduri private
         

    Indicatori
  • dotari achizitionate;
  • lucrari de modernizare desfasurate.
    Responsabili
  • medicul uman/veterinar;
  • consiliul local;
  • primarul.
    Masura V. Dezvoltarea si modernizarea comunicatiilor
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de comunicatii;
  • Imbunatatirea infrastructurii de comunicatii in vederea atragerii investitorilor si a accesibilitatii la informatii;
    Actiuni
  • Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de comunicatii;
  • Dotarea unitatilor din comuna cu aparatura necesara;
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare,
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL;
  • localnicii;
  • investitorii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Costul total
Fonduri UE
Bugetul de stat
Bugetul local
Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de beneficiari de internet;
  • retele de telefonie mobile functionabile in comuna.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul.
    Masura VI. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii culturale;
  • Imbunatatirea conditiilor de petrecere a timpului liber;
    Actiuni
  • Reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii culturale;
  • Dotarea unitatilor cu aparatura necesara.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • localnicii;
  • profesorii;
  • copiii;
  • turistii;
  • tinerii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Costul total
Fonduri UE
Bugetul de stat
Bugetul local
Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de camine modernizate;
  • dotari achizitionate;
  • numar de beneficiari directi;
  • numar de beneficiari indirecti.
    Responsabili
  • consiliul local,
  • primarul.
    Prioritatea II: Dezvoltarea economiei locale prin dezvoltarea afacerilor
    O comunitate este bogata atunci cand exista afaceri adaptate specificului local care sa ofere locuri de munca pentru localnici si sa contribuie direct la dezvoltarea locala prin contributiile la bugetul local.
    Infrastructura deficitara si numarul redus al afacerilor in domeniile agricol, viticol si piscicol constituie principalele prioritati ale strategiei comunei. Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crerarea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor pentru localnici si pentru bugetul local.
    Existenta unui bun mediu de afaceri va determina cresterea de ansamblu a economiei locale.
    Nevoile in acest sector sunt mari datorita restructurarilor din industrie si agricultura din ultimii 17 ani.

    Masura I. Dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru demararea afacerilor
    Obiective specifice
  • Cresterea competentelor in afaceri in vederea cresterii competitivitatii;
  • Promovarea programelor de finantare nerambursabila.
    Actiuni
  • Promovarea programelor de finantare nerambursabila cu identificarea etapelor;
  • Realizarea de studii de fezabilitate, de piata, planuri de marketing, planuri de afaceri, analize  cost/beneficiu si financiare etc;
  • Promovarea IMM-urilor din comuna si a produselor/serviciilor acestora;
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL;
  • localnicii;
  • investitorii;
  • angajatii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de persoane sprijinite in demararea de afaceri noi;
  • numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;
  • numar de afaceri noi demarate;
  • numar de proiecte implementate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • comunitatea oamenilor de afaceri.
    Masura II. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricole, viticole si piscicole
    Obiective specifice
  • Sprijinirea agricultorilor si silvicultorilor, in vederea cresterii competitivitatii;
  • Diversificarea activitatilor economice din comuna.
    Actiuni
  • Investitii pentru dezvoltarea fermelor agricole si zootehnice, in vederea cresterii competitivitatii produselor;
  • Parteneriate pentru infiintarea de ferme viticole sau/si pomicole;
  • Imbunatatirea procesarii primare si a marketingului produselor agricole;
  • Sustinerea initiativelor asociative pentru cresterea eficientei economice a exploatatiilor agricole si a padurilor;
  • Impadurirea terenurilor ne-agricole;
  • Demararea de activitati mestesugaresti/artizanale;
  • Dezvoltarea turismului rural si a agroturismului;
  • Dezvoltarea apiculturii;
  • Cultivarea ciupercilor;
  • Dezvoltarea fermelor de melci si broaste;
  • Investitii noi si/sau modernizarea colectarii, depozitarii, procesarii si marketingului fructelor de padure, a plantelor medicinale si aromatice;
  • Infiintarea unor centre teritoriale de colectare a produselor agricole;
  • Dezvoltarea acvaculturii.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • localnicii;
  • investitori;
  • grupuri defavorizate.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de persoane sprijinite in demararea de afaceri noi;
  • numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;
  • numar de afaceri noi demarate,
  • numar de proiecte implementate.
    Responsabili
  • consiliul local,
  • primarul;
  • comunitatea oamenilor de afaceri.
    Masura III. Cresterea investitiilor in vederea dezvoltarii IMM-urilor
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea mediului de afaceri din comuna;
  • Cresterea investitiilor in sectoarele productive, al serviciilor de turism si in cele cu potential de crestere;
  • Modernizarea IMM-urilor in vederea cresterii competitivitatii;
  • Sprijinirea agricultorilor si silvicultorilor, in vederea cresterii competitivitatii;
  • Diversificarea activitatilor economice din comuna;
  • Incheierea de parteneriate private pentru demararea de afaceri comune;
    Actiuni
  • Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;
  • Investitii in ITC;
  • Certificarea sistemului de management al calitatii;
  • Certificarea sistemului de mediu;
  • Certificarea produselor;
  • Certificarea/clasificarea serviciilor;
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • o    Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • investitorii;
  • angajatii;
  • bugetul local.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Indicatori
  • numar de proiecte implementate;
  • numar de locuri de munca nou create;
  • numar de parteneriate intre membrii comunitatii incheiate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • comunitatea oamenilor de afaceri.
    Prioritatea III: Dezvoltarea resurselor umane
    Imbatranirea populatiei, scaderea numarului populatiei active si cresterea somajului datorat proceselor de restructurare, dar si a ineficientei sistemului de formare profesionala care sa raspunda cerintelor pietei fortei de munca, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii in domeniul dezvoltarii resurselor umane, care sa sprijine reformele din acest domeniu, strategii care sa acopere atat sfera educationala, a formarii profesionale cat si pe cea a ocuparii populatiei.

    Masura I. Dezvoltarea resurselor umane
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea abilitatilor profesionale si tehnice a elevilor in vederea integrarii lor pe piata muncii.
  • Cresterea nivelului de instruire a populatiei din mediul rural;
  • Instruirea categoriilor dezavantajate si excluse social;
  • Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii;
    Actiuni
  • Orientarea si instruirea pentru calificari cerute pe piata;
  • Cresterea activitatilor de formare continua;
  • Orientarea spre grupurile vulnerabile (copii de etnie rroma, femei singure, batrani, tineri);
  • Facilitarea accesului la educatia de tip "a doua sansa";
  • Dezvoltarea abilitatilor angajatilor;
  • Asistenta pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca;
  • Cresterea spiritului antreprenorial;
  • Calificarea-recalificarea populatiei active din comuna;
  • Initierea si consolidarea parteneriatelor pentru formare continua;
  • Formare profesionala pentru grupurile excluse social: persoane peste 45 ani, rromi, tineri, someri pe termen lung, persoane cu handicap etc.;
  • Combaterea violentei domestice.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga.
    Beneficiari
  • localnicii;
  • tinerii;
  • femeile;
  • comunitatea rroma;
  • APL;
  • investitorii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de proiecte implementate;
  • numar de persoane asistate;
  • numar de persoane calificate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • profesorii.
    Masura II:  Promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca.
    Obiective
  • Crearea de noi locuri de munca;
  • Masuri active de demarare de noi afaceri;
  • Asistenta pentru demararea de noi afaceri.
    Actiuni
  • Instruirea pentru grupurile dezavantajate - tineri, femei - pentru demararea de afaceri proprii, AF, SRL, PFA;
  • Instruirea in managementul afacerilor, consultanta juridica, financiara etc.;
  • Consultanta pentru scrierea de proiecte din fonduri post aderare.
    Forma de finantare
  • Finantare nerambursabila,
  • Credite subventionate,
  • Contributie in natura.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • IMM-uri;
  • localnici;
  • bugetul local.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar

Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de locuri de munca nou create;
  • numar de afaceri noi demarate;
  • numar de parteneriate intre membrii comunitatii incheiate pentru inceperea de noi afaceri.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • localnici.
    Masura III: Imbunatatirea situatiei rromilor din comune
    Obiective
  • Combaterea discriminarii;
  • Reabilitarea locuintelor rromilor;
  • Calificare/recalificare cetateni de etnie rroma;
  • Imbunatatirea accesului rromilor la serviciile medicale;
  • Promovarea meseriilor traditionale rrome;
  • Implicarea femeilor rrome in programele de protectie si educatie a copilului;
  • Cresterea participarii scolare si reducerea abandonului scolar;
  • Initierea de proiecte culturale pentru rromi.
    Actiuni
  • Implicarea rromilor in actiunile/activitatile desfasurate in comuna;
  • Construire, modernizare si reabilitare locuinte rromi;
  • Asigurarea cu utilitati a locuintelor rromilor;
  • Implementarea de proiecte de incluziune sociala a comunitatii rrome;
  • Formarea de mediatori sanitari pentru comunitatea rroma;
  • Acordarea de facilitati pentru exercitarea meseriilor traditionale;
  • Imbunatatirea calitatii vietii pentru copiii rromi;
  • Reconstructia si afirmarea identitatii etniei rrome;
  • Sprijinirea infiintarii unui ansamblu artistic al rromilor.
    Forma de finantare
  • Finantare nerambursabila
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • Comunitatea rroma, localnici, turisti
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de rromi asistati;
  • numar de locuri de munca nou create pentru rromi;
  • numar de proiecte de dezvoltare a comunitatii rrome depuse/aprobate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • comunitatea rroma.
    Prioritatea IV: Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului zonei

    Turismul este o activitate care se potriveste de minune poporului nostru. Ospitalitatea, caldura, deschiderea, potentialul natural sunt o seama de factori care inlesnesc succesul in turism.
    Vinul, painea de casa, oul de la gainile din curte sunt produse turistice care pot fi valorificate de catre toti locuitorii comunei.
    Daca celor de mai sus adaugam si oportunitatea de amenajare a unor piste/drumuri/rute turistice pentru turistii care practica cicloturismul, echitatia sau mersul pe jos, vedem ca Valea Lunga este o zona in care potentialii turisti, sasi sau de alte nationalitati, vor veni sa se bucure de produsele noastre turistice.

    Masura I. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor de turism
    Obiective specifice
  • Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii existente de turism in vederea cresterii atractivitatii turistice;
  • Construirea de infrastructura de turism in parteneriat cu comunele invecinate;
    Actiuni
  • Reabilitarea obiectivelor turistice;
  • Sustinerea amenajarii de spatii de cazare;
  • Crearea de infrastructura de agreement;
  • Amenajarea de trasee de nisa (cicloturism, echitatie etc.)
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • Turistii romani si straini;
  • Localnicii;
  • Economia locala.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • o    2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • o    2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • obiective turistice reabilitate;
  • numar de proiecte comune implementate;
  • trasee turistice de nisa;
  • numar de parteneriate intre membrii comunitatii incheiate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • consiliile comunelor invecinate.
    Masura II. Dezvoltarea serviciilor de consultanta pentru dezvoltarea turismului

    Obiective specifice
  • Cresterea competentelor in turism in vederea cresterii competitivitatii;
  • Promovarea programelor de finantare nerambursabila pentru turismul rural.
    Actiuni
  • Promovarea programelor de finantare nerambursabila cu identificarea etapelor;
  • Realizarea de studii de fezabilitate, de piata, planuri de marketing, planuri de afaceri, analize  cost/beneficiu si financiare etc;
  • Promovarea IMM-urilor din comuna si a produselor/serviciilor acestora.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • Turistii romani si straini;
  • Localnicii;
  • Investitorii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul Local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de persoane sprijinite in demararea de afaceri de turism noi;
  • numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;
  • numar de afaceri noi demarate;
  • numar de proiecte depuse;
  • numar proiecte implementate.
    Responsabili
  • consiliul local
  • primarul
  • comunitatea oamenilor de afaceri
    Masura III. Cresterea investitiilor in turism
    Obiective specifice
  • Dezvoltarea pietei de turism din comuna;
  • Cresterea investitiilor in turism;
  • Modernizarea spatiilor de cazare, masa si agrement;
  • Diversificarea activitatilor turistice din comuna.
    Actiuni
  • Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;
  • Investitii in ITC;
  • Clasificarea serviciilor de turism;
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • Turistii romani si straini;
  • Localnicii si investitorii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar  
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Fonduri private  
         

    Indicatori
  • numar de IMM, AF si PF asistate de consultanti;
  • numar de afaceri modernizate/demarate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • comunitatea oamenilor de afaceri.
    Masura IV. Promovarea potentialului turistic
    Obiective specifice
  • Promovarea potentialului turistic;
  • Dezvoltarea de noi produse turistice.
    Actiuni
  • Infiintarea unui Centru de informare si promovare turistica in zona;
  • Participarea la targurile de turism;
  • Organizarea de activitati culturale si festivaluri;
  • Realizarea de materiale promotionale;
  • Promovarea turismului ecologic;
  • Investitii in capital fizic si tehnologii moderne nepoluante;
  • Investitii in ITC;
  • Clasificarea serviciilor de turism;
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • Turistii romani si straini;
  • Localnicii;
  • Investitorii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • existenta Centrului de Informare turistica;
  • numar participari la targuri de turism;
  • personal calificat;
  • servicii de turism clasificate.
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • comunitatea oamenilor de afaceri.
    Prioritatea V: Dezvoltarea administratiei publice locale
    Pentru a putea realiza obiectivele prezentei strategii avem nevoie de o echipa care sa lucreze intr-un cadru propice, sa dispuna de dotarile necesare implementarii de proiecte si care sa fie pregatita continuu profesional pentru a face fata provocarilor viitoare. 

    Masura I. Dezvoltarea capacitatii administrative
    Obiective specifice
  • Imbunatatirea relatiilor cu administratia publica judeteana;
  • Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali in vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare locala.
    Actiuni
  • Imbunatatirea managementului administratie locale;
  • Profesionalizarea angajatilor din administratia publica;
  • Comunicare pompta si transparenta cu localnicii;
  • Initierea de actiuni de informare europeana a localnicilor comunei;
  • Colaborarea cu autoritatile din regiunea de dezvoltare Centru.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL, localnicii
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE
Bugetul de stat
Bugetul lical
Fonduri private
         
 
    Indicatori
  • numar de persoane sprijinite de APL;
  • parteneriate cu CJ Alba;

    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
    Masura II. Cresterea eficientei absortiei fondurilor europene si guvernamentale
    Obiective specifice
  • Imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor nerambursabile post aderare si guvernamentale;
    Actiuni
  • Pregatirea personalului din primarie in elaborarea si gestionarea proiectelor;
  • Participarea la programele de instruire pentru finantarile nerambursabile;
  • Participarea la cursuri de genul (scrierea cererilor de finantare, managementul proiectelor, achizitii publice).
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL, localnicii, investitorii, medicii, profesorii etc.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • numar de proiecte depuse
  • numar de proiecte aprobate
  • numar de proiecte finalizate
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • juristul
    Masura III. Informatizarea administratiei publice locale
    Obiective specifice
  • Imbunatatirea sistemului comunicarii in cadrul administratiei publice locale;
    Actiuni
  • Dotarea administratiei publice (IT- hard, soft etc.);
  • Cresterea eficientei serviciilor publice.
    Forma de finantare
  • Finantari in cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL, localnicii, investitorii, medicii, profesorii, turistii.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         

    Indicatori
  • Numar de proiecte aprobate;
  • Bunuri achizitionate;
  • Cursuri absorbite;
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • angajatii primariei.
    Masura IV. Intarirea relatiilor cu celelalte comune din zona/regiune
    Obiective specifice
  • Imbunatatirea relatiilor cu administratiile publice  invecinate;
  • Imbunatatirea relatiilor cu factorii locali din comunele invecinate.
    Actiuni
  • Imbunatatirea managementului administratiei locale prin actiuni comune cu administratiile invecinate;
  • Invatarea prin comparare si dialog cu vecinii;
  • Incheierea de parteneriate;
  • Comunicare prompta si transparenta cu administratiile invecinate;
  • Initierea de actiuni comune de informare europeana.
    Forma de finantare
  • Finantari iin cadrul programelor post aderare;
  • Finantari din fonduri guvernamentale.
    Localizare
  • Valea Lunga
    Beneficiari
  • APL, localnicii, investitorii, medicii, profesorii, turistii;
  • APL invecinate.
    Perioada de demarare a proiectelor
  • 2007-2013
    Perioada de finalizare a proiectelor
  • 2008-2015
    Cadrul financiar
Cost total Fonduri UE Bugetul de stat Bugetul local Fonduri private
         
   
    Indicatori
  • Parteneriate incheiate;
  • Numar de proiecte aprobate;
    Responsabili
  • consiliul local;
  • primarul;
  • angajatii primariei.
    CONCLUZII
    Comuna Valea Lunga are un potential deosebit pentru dezvoltarea urmatoarelor sectoare:
  • viticultura;
  • pomicultura;
  • culturi agricole de camp;
  • horticultura;
  • sere;
  • ferme de vaci;
  • ferme de crestere si ingrasare de taurine;
  • ferme de oi/capre;
  • ferme de porci;
  • ferme de pasari;
  • ciupercarii;
  • ferme piscicole;
  • sericicultura;
  • apicultura;
  • cultivarea ciupercilor;
  • cultivarea/recoltarea plantelor medicinale;
  • recoltarea fructelor de padure;
  • ferme de melci;
  • activitati productive care sa valorifice potentialul zonei (productia de betoane, artizat, ) si care sa nu afecteze mediul inconjurator;
    Pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Valea Lunga sunt necesare:
  • dezvoltarea infrastructurii de transport;
  • dezvoltarea infrastructurii de educatie;
  • dezvoltarea infrastructurii de sanatate;
  • dezvoltarea infrastructurii culturale;
  • dezvoltarea sectoarelor economice cu inalt potential;
  • dezvoltarea resurselor umane;
  • dezvoltarea compartimentelor administrative.
    Ca punct final al "Strategiei de dezvoltare socio-economice a comunei Valea Lunga pentru perioada 2007-2013" trebuie mentionat ca in Valea Lunga, traiesc si muncesc oameni gospodari, care asteapta doar unul sau mai multe instrumente care sa-i ajute in dezvoltarea individuala si comunitara, si exista un compartiment administrativ care stie cum va arata comuna in 2013, poate sa contribuie decisiv la dezvoltarea ei si, cel mai important aspect,  vrea cu adevarat sa realizeze acest lucru. 

    CORESPONDENTA CU POLITICILE COMUNITARE
    Regulamentul Consiliului No 1698/2005 privind sprijinirea dezvoltarii rurale prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
    Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier prin sprijinirea restructurarii, dezvoltarii si inovarii.
    Imbunatatirea conditiilor de mediu si a mediului rural prin sprijinirea masurilor de management al terenurilor.
    Imbunatarirea calitatii vietii in spatiul rural si incurajarea diversificarii activitatilor economice in zona rurala.
    Strategia Europeana de Dezvoltare Durabila (Goteborg 2001) Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu (2001 – 2010)
    Protectia naturii si biodiversitatea, sanatatea in raport cu mediul, conservarea resurselor naturale si gestionarea deseurilor.
    Dimensiunea teritoriala a Politicii de coeziune- cap. 5.1 din “Orientarile Strategice comunitare 2007 – 2013”:
  • intarirea contributiei zonelor urbane la crestere si ocupare;
  • sprijinirea diversificarii economice in zonele rurale;
  • cooperarea transfrontaliera, transnationala si interregionala.
    Carta Europeana pentru IMM
    Educatie antreprenoriala, facilitarea start-up-urilor, disponibilitatea calificarilor, imbunatatirea accesului on-line, reducerea falimentelor, dezvoltarea e-business si a servicilor de sprijin pentru afaceri de inalta clasa.
    Strategia Europeana de Ocupare; Liniile Integrate pentru Crestere si Ocupare 2005-2008; Cadrul Strategic pentru Egalitate de Sanse.
    Memorandumul Comun de Incluziune Sociala (Romania- UE):
  • dezvoltarea sistemului de servicii sociale alternative si de ingrijire la domiciliu;
  • cresterea calitatii serviciilor din sistemul rezidential;
  • reducerea dacalajelor dintre mediul urban si cel rural in domeniu;
  • diversificarea si cresterea calitatii serviciilor pentru varstnici;
  • masuri pentru o politica integrate si coerenta in domeniul familiei, protectiei copilului si incluziunii sociale a persoanelor cu handicap si a populatiei de etnie roma.
    Cartea Alba- Politica Europeana in domeniul transportului
Subliniaza importanta reabilitarii infrastructurii de transport rutier si a unui transport urban sigur si nepoluant

    CORELAREA STRATEGIEI CU FINANTARILE POSTADERARE
    Strategia de dezvoltare a comunei Valea Lunga se incadreaza in obiectivele urmatoarelor documente de programare elaborate la nivel national pentru perioada 2007-2013, care au la baza utilizarea fondurilor pe care Uniunea Europeana le va pune la dispozitia Romaniei:
  • Fondul European de dezvoltare regionala
  • Fondul Social European
  • Fondul de Coeziune
  • Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurala
  • Fondul European pentru Pescuit
Cadrul Strategic National de Referinta cu urmatoarele programe operationale :
  • Programul Operational Sectorial "Cresterea competivitatii economice" (POS CCE)
  • Programul Operational Sectorial de Mediu (POS M)
  • Programul Operational Sectorial de Transport (POS T)
  • Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (POS DRU)
  • Programul Operational Sectorial "Dezvoltarea capacitatii administrative" (POS DCA)
  • Programul Operational Regional
    Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (PNSDR)

    Programul Operational Interregional 2007-2013- POI (pentru cooperarea intre regiuni ale statelor membre UE in domeniile: inovare si antreprenoriat, IT, mediu si prevenirea riscurilor, patrimoniu cultural si natural)
Fisiere: